Te uiţi de multă vreme într-un singur punct. Îţi simţi încheieturile înţepenite, muşuroaie din care ies, mărşăluind, armate de furnici hotărâte să-ţi cucerească tot corpul. Aşa te-ai trezit, înţepenit. După o noapte ca o transă lungă, despărţindu-te de ziua de ieri ca o gaură neagră. Abia ai deschis ochii, ai clipit greu, născându-te parcă a doua oară. Sau a treia. Vezi un perete verde zgrunţuros. Nimic altceva. Peretele din faţa patului. Puncte lângă alte puncte, depresiunile dintre ele. O întindere verzulie ale cărei margini nu sunt cuprinse în câmpul tău vizual.
Când ai impresia că vei sta aşa, cotropit de furnici, înlemnit, până la capătul vieţii, verdele din faţa ta începe să se mişte. Din nuanţa uniformă se desprind tonuri diferite care se răsucesc în ele însele. Ca o cârpă stoarsă de apă. Asişti la formarea unor galaxii, la dispariţia lor, la formarea altora. Vechi de când lumea. Noi pentru tine şi ochii tăi.
Îţi spui că ai luat-o razna, că aşa ceva nu i se poate întâmpla cuiva sănătos la cap. Şi într-adevăr, absurdul atinge din nou apogeul. În marginea câmpului tău vizual apare o mână. Verde şi ea. Noduroasă şi zbârcită. Cu pielea ca un pergament năpădit de mătasea broaştei. Se agită de câteva ori, pocneşte din degete. Face semnul victoriei.
Ai învins. Clipeşti de câteva ori şi doar atunci îţi dai seama că ai deschis ochii. De-adevăratelea. În faţa ta apare acelaşi perete verde. Puncte lângă alte puncte. Nuanţa uniformă. Şi mâna, doar că acum e familiară. Tuciurie, nu verde-broască. Şi se agită, străduindu-se să te trezească într-un mod cât mai blând.
Plonjezi în realitatea statică, vrednică de încredere, plonjezi cu tristeţe. Te poţi mişca, acum. Realitatea însă a înţepenit. Şi nu ştii, până la urmă, cum e mai bine.
*
Ilustraţiile din numărul de faţă fac parte din albumul Distorted Visions al artistului fotografic Cristofor. Veţi găsi în el tot soiul de realităţi mişcătoare. Sperăm să vă placă.
Clic pe titlu pentru a accesa viziunea. Şi, dacă tot ajungeţi acolo, citiţi şi textul care a avut generozitatea de-a o găzdui.
Aboriginal Initiation
Sort-cuts to Happiness
Laughing Gas
Van Bear’s Ear
Illumination, Revelation, Inspiration
They Walk Among Us
Scarifying Yourself
Eat, Drink And Be Scary
The InstruMentalist
Bullet For My Clementine
Blossoming Soul
Nu-i frumos sa laud, pentru ca si eu scriu pe-aici, dar cred ca acest numar e foarte, foarte bun. Congrats, Mircea! Tine-o mai departe tot asa!
Nici nu ştii cât de tare mă bucur când zice lumea că iese bine. Mie, ştiind ce-am (mai) vrut şi n-am putut pune în fiecare număr, mi se pare mereu aşa-şi-aşa. :)