Saga Resident Evil pare să nu se mai termine. Al cincilea film din serie a fost lansat în mijloc de septembrie şi continuă de unde s-a terminat anteriorul, însă prima scenă e mai mult de legătură şi sfârşitul ei aproape că se detaşează de ultimul episod. Avem aceleaşi valuri de zombi, dar de data asta într-un mediu controlat. Realizatorii au încercat să împace europenii şi americanii şi au realizat decoruri care variază de la New York la Moscova, la suburbii liniştite din orăşelele mici.
N-aş şti exact cum să categorisesc acest al cincilea film, dar cu siguranţă nu este unul dintre cele reuşite. Dorinţa regizorului de a include similitudini cu jocul care a declanşat seria a adus cu sine scene vecine cu penibilul. Vorbesc aici despre morţi vii care gonesc pe motociclete şi soldaţi ruşi reanimaţi care trag cu lansatorul de rachete după pradă. E un amestec bizar de kitch şi dialoguri proaste. Şi vorbind despre dialoguri, uneori acestea se coboară la un nivel atât de previzibil încât dau impresia de umplutură:
El: Nu face asta, eşti mai importantă decât ea.
Ea: Aici greşeşti.
El: E o greşeală ceea ce faci.
Ea: Pleacă din calea mea.
Mici clişee de genul acesta dau titlului o alură de film de duzină.
Partea bună pentru amatorii de filme de acţiune e că Resident Evil: Retribution aproape că nu-ţi oferă o clipă de respiro. Exploziile se ţin în lanţ, morţii vii se revarsă din toate ungherele şi sub toate formele iar mai mult de jumătate din film e în sunet de armă şi lame ce taie aerul.
Inovator faţă de restul titlurilor din serie e faptul că doi dintre actori sunt replici identice ale personajelor din jocul Resident Evil. Poate chiar prea reuşite aş spune, asta deoarece personajul masculin păstrează chipul de piatră şi tonul monoton date de joc iar personajul feminin îşi face prea rar apariţia ca să fie luat în seamă cu adevărat. În rest – hainele, părul, atitudinea – toate au fost copiate din lumea virtuală, ceea ce sigur va bucura fanii jocurilor pe calculator.
Trecând peste inexactităţile ştiinţifice care piperau şi titlurile precedente (autoregenerare ultra-rapidă graţie virusului T şi mutaţiile genetice survenite în timp record), Resident Evil: Retribution nu este un film de ratat. Pentru un film horror lipsesc scenele de tensiune, aşa că cei mai slabi de inimă îl pot viziona liniştiţi, şi chiar dacă subiectul e simplist şi lipsit de multe ramuri, măcar e concis şi nu distrage atenţia de la cadavrele înfometate. Milla Jovovich e la înălţime, la fel de atletică şi agilă ca în trecut. Unde mai pui că filmul se termină deschis, cu promisiunea că următorul Resident Evil va fi tava unei bătălii cum n-am mai văzut.
[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=fetL5JuKGv4[/youtube]
Resident Evil: Retribution (SUA, 2012), R: Paul W.S. Anderson, Scenariu: Paul W.S. Anderson, Cu: Milla Jovovich, Sienna Guillory şi Michelle Rodriguez
Am vazut filmul asta si pot sa zic sincer ca nu am vazut un film mai slab, nimic nu iti capteaza atentia, dupa 20 de minute lumea a inceput sa plece din cinema…
Eu am asteptat filmul asta, pentru ca pe celelalte le-am vazut de cel putin 5 ori pe fiecare in parte. Pentru un fan care nu se asteapta la prea multe, e un film ok. Are suspans (ceea ce-i trebuie), am apreciat „invierea” unor personaje, singurele mele obiectii au fost legate de jocul actorilor (rar mai vezi asa replici proaste livrate prost). Finalul a fost si el usor popcornist, dar deh. E un sf post-apocaliptic something, deci sa nu ne asteptam la prea multe. Eu i-am dat nota 7. :)