„Fetele m-au învăluit cu braţele lor şi m-au condus către patul cu baldachin. Aimee m-a împins pe pat şi, sprijinindu-se în cotul stâng, s-a ridicat deasupra mea. Mâna dreaptă îmi desfăcea deja nasturii cămăşii. Am privit-o speriat şi am vrut… Continue Reading
„Gând întors, copil pribeag al minţii, n-ai cum să-l cerţi şi de ce să-l chinui ţinându-l închis în cutia-ţi minunată ce-şi spune craniană. M-ai înţeles? Lasă-l să umble, trimite-l şi-ntoarce-l, strigă-l şi şopteşte-i doar ultima silabă. Ea să fie şi… Continue Reading
Îl treziseră bufniturile din perete. Două sau trei. Nu era sigur. A încercat să le ignore, dar nu a reuşit. A încercat să îşi pună perna pe cap, dar sunetele din cealaltă cameră îi ajungeau până în creier. Dintr-o dată… Continue Reading
Patru Se auzea doar bâzâitul neonului. Încăperea avea tavanul înalt şi împânzit de mucegai. Un detaliu legat de acel tavan îi confiscase atenţia: putea jura că fix în momentul în care clipea, petele de mucegai îşi schimbau rapid locul între… Continue Reading
Captivi. Aşa ne simţeam. Cu toţii. Închişi în cutiile noastre de tablă peste care cădea ploaia. Imobili şi stingheri. Ne uitam unul la altul cu priviri fără expresie. Aşteptam să se termine odată. Să se sfârşească. Să nu mai fim… Continue Reading
De când păşise în clădirea halelor de artă, în afară de suprafeţele lucioase Contele nu văzuse nimic. Era ca şi cum nu ar fi avut la ce să se uite în afară de… Da, ce apariţie! Ce personaj inedit! Părea… Continue Reading
7. N-am vrut să ştii: am ascuns toate fotografiile noastre. Privindu-le, înţelegeam că amintirile începeau să mă stăpânească, mă distrugeau. N-am vrut să afli: viaţa mea putea înceta în orice clipă. După spusele doctorilor, finalul era pe aproape. Am cunoscut… Continue Reading
Tibi terminase de aşezat bârnele pe pământ. Erau legate una de alta cu un fel de liană, dar nu credea că vor sta nemişcate. Trebuia să păşească atent să nu-şi scrântească gleznele. O să mai pună frunze, multe frunze, va… Continue Reading
Primul instinct îl îndemnă să nu iasă din casă şi să nu dea drumul la poartă. Dar bătăile din poartă deveneau din ce în ce mai puternice şi mai ameninţătoare. Să bată, să bată, nu-s acasă, îşi spunea, deschid dacă… Continue Reading
Capitolul 5 Deja mă săturasem să ajung mereu în ipostaza asta. Iar învins, iar chinuit de dureri groaznice, el privindu-mă, în felul ăla al lui, străpungându-mă şi analizându-mă ca pe un tablou dintr-o galerie. Nu voiam să ştiu care era… Continue Reading