Mă întorceam obosit către casă, după o zi plictisitoare de muncă. Ajuns în scara blocului, am apăsat butonul liftului și am așteptat. Liftul era la etajul 9 și abia se mișca. Din obișnuință, după câțiva ani de exercițiu zilnic, m-am îndreptat către cutia poștală și mi-am verificat corespondența. Printre anunțurile cu tâmplari, electricieni și meșteri în repararea instalațiilor sanitare, am descoperit un pliant cu un anunț interesant: „Primul club de swingeri din București vă invită sâmbătă, 30 octombrie, la deschiderea oficială pentru o petrecere de neuitat!” Costul unui bilet nu era foarte mare, 150 lei de persoană, iar dacă veneai împreună cu iubita, aceasta avea intrarea liberă. În aceiași bani era inclusă și șampania, ceea ce mi s-a părut grozav. Inițial, mi-a venit în minte că anunțul nu mi se adresează, fiind singur, însă pe spatele pliantului scria că nu era o problemă lipsa unui partener. Am petrecut încă două zile cu nerăbdarea unui puștan pus pe șotii și pentru prima oară după tragica mea despărțire de Cristina, psihologul meu sexual de serviciu, m-am considerat cu adevărat viu.
Clubul era proaspăt amenajat într-o fostă pensiune de la marginea orașului. La etaj se aflau camerele pregătite pentru întâlnirile discrete, iar la parter se găseau barul și diferite separeuri în care se puteau retrage secretoșii participanți. Am avut ceva emoții intrând pentru prima oară într-un astfel de club, cu atât mai mult cu cât nu mă însoțea nimeni, însă acestea s-au risipit repede, după ce am băut primele pahare de șampanie. Petrecerea avea ca tematică sărbătoarea halloween-ului, iar oamenii se costumaseră pe măsură: vampiri, vrăjitoare, măști de monștri, peruci și machiaj cât cuprinde. Eu nu alesesem niciun costum din lipsă de timp.
Stăteam retras la o masă și admiram prin sticla paharului suita numeroasă de prezențe feminine, când m-a abordat partenera mea din acea seară. Nu avea mai mult de 30 de ani, înaltă, bust generos, buze cărnoase și ochi sfredelitori. Purta ochelari, ceea ce îi conferea aerul unei bibliotecare ori al unei profesoare. Pe deget nu avea niciun inel, dar avea in schimb părul roșu, chipul pistruiat și doar buzele îi erau rujate, lipsindu-se elegant de orice alt machiaj, în ciuda rochiei negre, de vrăjitoare, pe care o purta. Mi-a spus că o cheamă Adlana și că mă găsește atrăgător, iar acestea au fost singurele sale cuvinte inteligibile din acea noapte. Nici urmă de discuții culte și interesante, de jocuri de seducție, de prezentări și armonizări personale; tipa voia doar un singur lucru.
M-a luat de mână și m-a dus în mansarda clădirii – o zonă separată de restul camerelor și pustie – , m-a așezat pe parchetul rece și mi-a oferit cel mai frumos zâmbet pe care l-am văzut vreodată, de la începutul cosmosului și până în prezent, la o ființă. Apoi, cu mișcări lente, și-a scos hainele rând pe rând, păstrându-și doar chiloții. În sinea mea, meditam la cât de simplu fusese totul și cât de repede avusesem succes, dar un al șaselea simț mă avertiza că ceva nu era în ordine. Ezitările mele s-au dus dracului când ea m-a încălecat și mi-a șoptit câteva cuvinte imperceptibile în ureche, iar trupul meu a răspuns prompt, precum o bucată de metal încins, abia scoasă din laminor, fără să mai am vreun control asupra lui. Era o stare de fapt tare ciudată: cu excepția zonei genitale, restul membrelor mele nu mai răspundeau la comenzi, iar camera părea să se transforme într-un fundal de cer aprins, presărat de o ploaie de scântei, plin de parfum de flori și muzică divină. Cumva eram conștient, dar mă aflam la granița dintre realitate și vis și o senzație de extracorporalizare pusese stăpânire pe mine. Bibliotecara miza pe droguri care induceau o paralizie somnolentă, iar acest gând mă înfricoșa și-mi aducea la suprafață din nou un acut simț al pericolului. Ca și cum tipa ar fi ghicit ce gândeam, a început să mă zgârie cu unghiile ei ascuțite peste tot pieptul și să își întețească mișcările șoldurilor. Ochii mei se chinuiau să rămână treji, în timp ce ochii ei își schimbau culoarea de la albastru curat la un negru demonic. Gemetele sale erau însoțite de zeci de voci în mai multe limbi, iar sufletul meu era pârjolit și aruncat într-un pustiu înfricoșător, care părea fără de margini. Mă încrâncenam să rămân treaz, în ciuda durerii și a fricii. Am avut orgasm în același timp cu Adlana, dar am avut și sentimentul că sămânța mi-a fost smulsă din trup, nefiind rezultatul firesc al plăcerii. Apoi am leșinat.
Când m-am trezit într-un sfârșit, eram epuizat, lac de sudoare, cu genunchii moi și nesiguri. Abia m-am târât până la haine și am reușit cu greu să mă îmbrac. Lumina soarelui era blândă. Fusesem un pion zdrobit pe o tablă de șah, mânuit cu dibăcie de forțe întunecate, iar acum încercam să îmi recapăt forțele. Respiram cu greu, ca și cum plămânii mei ar fi fost până atunci niște bureți intoxicați cu monoxid de carbon. M-am împleticit până la ieșirea din club, apoi aproape că am alergat cât mai departe cu putință de acel loc. Toată întâmplarea părea neverosimilă, ireală în consecință, iar misterul era cu atât mai mare cu cât pieptul meu păstra urmele coșmarului.
Abia după ce au trecut fix 7 ani de la întâmplare, am înțeles cu adevărat ce s-a petrecut în acea noapte de Halloween. Priveam la televizor un film de groază împreună cu logodnica mea, când a sunat cineva la ușa de la intrare. Am mers să deschid, așteptând să fie vreun prieten ori poate vreun vecin in vizită, dar, spre surprinderea mea, în fața ușii stătea o fetiță cu părul roșu, chip pistruiat și ochii negri. Mi-a zâmbit ușor și mi-a spus: „Tati, mi-e foame!”
