Sunt un tip pe care nu-l cunoşti
şi mă mişc în fundul sălii.
când am deschis uşa
un efect dinspre tine
m-a depăşit razant
nu m-a nimerit
şi s-a continuat în celălalt salon.
Când partea mea activă
atunci tu la minim.
De pe rezoluţia mea
foarte puţin la tine în ureche.
Cine mi-a văzut centrul
m-a iubit i s-a ondulat cât o fracţiune.
De câte ori am câştigat
de atâtea ori în apartamentele din clădirile paralele
nimeni nimic.
În momentul ăsta
foarte foarte mulţi oameni
lucrează ca să mă facă mai bun.
Noi doi
Nu avem
Nici o şansă.
În mâna mea e un muşuroi de energie
mai ştiu şi că în capul meu
e un muşuroi asemănător
Dacă e să aleg între cele două
mă concentrez pe mână şi pe furnicăturile ei
o fac pentru că mi se pare mai onestă.
Celulele ei nu se dau cine ştie ce
nu aleargă
stau cuminţi şi când e momentul
imediat se unesc şi apucă obiectul
îmburdat.
Palma cu membrele ei se ridică în dreptul
muşuroiului din cap
apoi pulsează – îi face în ciudă – mişcând
degetele unul de la altul
şi în S
şi de sus în jos.
Face semn capului să se liniştească
el se conformează
până la urmă.
Aşa că ascultă-mă – şi când simţi
un gând pe care-l ştii, e the trickiest
te sperie un pic
Uită-te la mână
Ca la un stăpân.
din vol. , Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 2012