Horrorul românesc, tot înainte

Am participat acum câteva zile la cea de-a treia ediţie a târgului de carte S.F. şi fantasy Final Forntier, de la Bucureşti. Eveniment reuşit, cu lume multă, de ambele părţi ale tarabei. Mi-a prins bine ieşirea, reîntâlnirea cu mulţi prieteni de departe, dar şi prima întâlnire cu alţi prieteni, la fel de numeroşi, dacă nu chiar mai numeroşi, cu care doar în mediul virtual am avut ocazia să mă întâlnesc. O dată la 3-4 ani, astfel de ieşiri parcă sunt necesare.

Dar nu despre târg, în mod sparte, vreau să discut aici. Vreau să spun câteva vorbe despre motivul pentru care m-am aflat acolo – acel motiv făţiş, de pus pe afiş: lansarea antologiei de proză horror 100% românească Zombii: Cartea morţilor vii, pe care am alcătuit-o la invitaţia Editurii Millennium din Satu Mare.

Am căutat prin antologia aceasta să adun într-un loc unele dintre cele mai puternice voci ale literaturii române tinere. Puternice şi, în acelaşi timp, curajoase. Fiind aceasta în mod declarat o antologie de proză horror, m-am aşteptat şi mă aştept în continuare la o oarecare mefienţă din partea receptorilor uzuali de literatură de la noi. Nu mă lamentez, n-am de gând să cad în capcana jelirii de sine. Nu este cazul. Pur şi simplu, realitatea este aşa cum este şi nu putem decât să punem umărul pentru a o schimba. Exact acest lucru am căutat să-l fac prin cartea despre care vorbesc. Şi am fost extrem de bucuros să descopăr că atât de mulţi dintre congenerii mei – şi nu doar ei! – sunt dispuşi să intre în joc.

Nu voi face aici promovare antologiei – deşi poate că ar trebui. Nu este acesta locul, totuşi. Ţin doar să semnalez momentul, să afirm fără echivoc că, după anul 2010, când am marcat debutul cu un roman gotic al lui Oliviu Crâznic, facem acum un pas mai departe. În direcţia bună, sunt încredinţat. Mişcarea horrorului românesc prinde tot mai bine contur şi sunt convins că anii care vor urma vor aduce multe surprize plăcute. Consultaţi sumarul antologiei noastre şi reţineţi numele autorilor.

În încheiere, vă urez lectură plăcută. Acest număr al revistei noastre cred că vă oferă destule motive de răsfăţ şi fiori.

Ilustraţiile care însoţesc prozele din acest număr fac parte din grupajul The Lady and the Zombie de Cristofor.

Credit foto: Ona Frantz

Despre Mircea PRICĂJAN

Mircea PRICĂJAN a scris 77 articole în Revista de suspans.

Născut la 2 septembrie 1980, Oradea; absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Oradea – promoţia 2003, cu o teză despre Stephen King; masterat „Literatura română în context universal”, Facultatea de Litere, Oradea, cu o disertaţie despre literatura fantastică – 2004; în 2002, la Editura Universităţii din Oradea, apare romanul în 2 volume În umbra deasă a realităţii; articole, recenzii, interviuri, proză scurtă, traduceri din limba engleză în mai multe reviste din ţară (Familia, Vatra, Tribuna, Observator cultural, Orizont, Ziarul de duminică, Dilema, Prăvălia culturală, Luceafărul, Flacăra, Lettre Internationale, Respiro etc.) şi străinătate (Taj Mahal Review, Double Dare Press, Distant Worlds, Muse Apprentice Guild, SFFWorld etc.); tradus în jur de 50 de cărţi din limba engleză, apărute la editurile Aquila ’93, Millennium Press, Tritonic, Nemira, RAO, Polirom, Humanitas, Curtea Veche, All, Art, Trei. A fost redactor de carte la editura Curtea Veche. A fost editor-colaborator la revista FLACĂRA. A condus în intervalul 2003-2004 revista electronică IMAGIKON cu apariţie în limba engleză. Între 2010 şi 2012, a fost redactor-şef al revistei on-line SUSPANS. Din 2003, este redactor la revista de cultură FAMILIA. Din 2012, este editor al REVISTEI DE SUSPANS.

• Vezi toate articolele scrise de Mircea PRICĂJAN →
• Site personal