Francisco Asensi – Secretul de la castel Sant’ Angelo
Traducător: Adriana Steriopol
RAO București 2007, 320 pagini
Odată cu apariția, în 2003 a romanului „Codul lui Da Vinci” al lui Dan Brown, thriller-ul religios a revenit în atenția publicului, dând naștere unui adevarat curent literar și cinematografic. Adevarul este că povestile misterioase care pigmentează istoria bisericii catolice au aprins imaginația multor autori.
Bun cunoscător al realităților dar și al istoricului Vaticanului, Francisco Asensi a dăruit lumii literare mai multe cărți ale căror intrigi sunt plasate pe culoarele întortocheate ale palatului papal. Eu l-am descoperit prin intermediul romanului „Secretul de la castel Sant’ Angelo ” apărut în România în 2007.
Povestea are ca punct de plecare pasiunea pentru enigme a patru cardinali, membrii ai Curiei. Aceștia se întâlnesc periodic și își aleg câte o enigmă din istoria tumultoasă a bisericii pe care încearcă să o dezlege. Joaca lor de-a detectivii devine periculoasă atunci când atenția lor se îndreaptă către un mister legat de potificatul lui Leon alXIII lea (papă între 1878 și 1903), a cărui divulgare ar putea avea repecusiuni grave în prezent.
Recunosc că la început cartea mi s-a părut prea statică. Cu mici excepții, întreaga poveste se desfășoară în diverse încăperi, birouri, arhive și biblioteci din patrimoniul Vaticanului. Dar, pe măsură ce ni se relevă posibilele consecințe ale aparent micului detaliu istoric, acțiunea capătă un dinamism… să zicem, de situație. Un alt aspect captivant al romanului este dezvăluirea diverselor grupări și sfere de interese din sânul bisericii catolice. Cititorul are ocazia să afle aspecte din istoria catolicismului mai puțin sau deloc cunoscute publicului larg. Recunosc, mi-a fost stârnit interesul și de viziunea surprinzătoare asupra personalității și pontificatul papei Ioan Paul al II lea. În plus, faptul că locul superdetectivului sau superspionului este luat de patru prelați ajunși la vârste respectabile și purtători de metehne și tabieturi caracteristice amurgului vieții și care, pe deasupra, sunt forțați să se confrunte cu situații imprevizibile și pericole, adaugă în mod surprinzător sare și piper cărții.
Ezitările mele sunt legate de motivația celor implicați de a dezlega misterul cu orice preț. Te-ai aștepta ca, în fața unui fapt care ar pune în dificultate întreaga Bisercă Catolică, membrii Curiei să facă tot posibilul să-l îngroape, nu să-și riște viața lor și pe a altora doar din ambiția de a-l aduce la suprafață și a dovedi că au dreptate. Pentru justificarea acestei atitudini, unul dintre personaje se folosește de maxima cu valoare de principiu „Luptă pentru adevăr până la moarte, căci Domnul va lupta cu tine.” Dar chiar și așa…
Asta nu mă face să ezit în a adăuga „Secretul de la castel Sant’ Angelo” pe lista romanelor pe care le recomand. Cineva spunea odată că o carte bună informează și distrează în același timp. Romanul lui Francisco Asensi răspunde din plin celor două deziderate.
