Lavinia Călina este o tânără scriitoare de literatură young adult, autoare a seriei distopice Ultimul Avanpost (2014 – ), a seriei urban fantasy Neamul Corbilor (2014 -) și a romanului apocaliptic Zona Zero (2015).
Povestește-ne despre primele tale experiențe ca scriitoare.Când ai început să scrii și ce anume te-a făcut să te îndrepți tocmai spre latura fantastică a ficțiunii?
Mereu am fost fascinată de basme şi poveşti cu fiinţe supranaturale. În copilărie îmi stresam toate rudele să îmi citească, apoi am început să citesc singură şi am devenit mare fan Jules Verne. Îmi plăcea să-mi imaginez cum vor evolua lucrurile şi să visez la lumi alternative. Cu scrisul am o relaţie destul de recentă. Niciodată nu am încercat să scriu ceva, exceptând compunerile obligatorii pentru şcoală. În vara anului 2013, după ce am citit mai multe cărţi SF şi fantasy, m-am apucat să scriu un scurt text. Îmi imaginasem o luptă între nişte soldaţi în centrul oraşului meu, doar că era distrus. Uşor-uşor am dezvoltat povestea şi aşa s-a născut Ultimul avanpost, romanul meu de debut.
În cei doi ani de la debut, ai publicat deja patru volume, iar al cincilea este în curs de apariție. Cum găsești resursele necesare pentru a susține acest ritm alert? Ai anumite ritualuri legate de scris sau te lași în voia inspirației?
De multe ori nici eu nu ştiu cum reuşesc. Când vine vorba de time management, mereu am fost un dezastru, dar iată că mereu găsesc timp să scriu. Zona Zero am scris-o vara trecută în timp ce lucram 2 joburi şi încercam să promovez şi celelalte cărţi. Nu am prea multe ritualuri legate de scris. Când am idei scriu, când nu am inspiraţie prefer să nu forţez nota. Am totuşi o singură preferinţă: mediul în care scriu să fie curat, altfel avem o problemă.
Pentru că tot ai amintit de inspirație, cum începe pentru tine un nou roman? Pornești de la o situație, de la un loc, de la un personaj, de la o temă?
De multe ori inspiraţia vine din cele mai banale lucruri. Neamul Corbilor s-a născut după ce bunica mea a făcut o glumă la masa de Paşte, iar Zona zero a început după ce iubitul meu m-a întrebat când scriu o carte cu zombie, iar eu am răspuns de mâine. În principiu îmi vin în minte începutul şi finalul, partea mai grea e să fac personajele să ajungă din punctul A în punctul B. Partea şi mai grea e să le menţin în viaţă.
În toate romanele tale de până acum, acțiunea se petrece în România. De ce această alegere pentru cadrul narativ și nu Statele Unite, vreo țară exotică din Oceania sau chiar una inventată?
Când m-am apucat să scriu Ultimul avanpost îmi doream să citesc o distopie a cărei acţiune să se petreacă la noi, în locuri cunoscute şi cu personaje tipic româneşti. Mă săturasem de toate romanele plasate în SUA. Oricum nu cred că aş putea să scriu despre un loc în care nu am mai fost, sau cel puţin nu am încercat până acum. În primul volum din Neamul Corbilor mare parte din acţiune se petrece într-un oraş fictiv, iar în al doilea o să fie şi câteva scene ce nu se petrec în România.
Dacă nu ți-ai fi descoperit pasiunea pentru scris, ce altceva ți-ar fi plăcut să faci?
Hmm… eu mai fac şi multe altele pe lângă scris. Nu trăiesc doar din asta. Îmi place să experimentez lucruri noi şi nu mă văd făcând toată viaţa acelaşi lucru, eu mă plictisesc repede. Drept dovadă, am făcut facultatea de litere, apoi şcoala sanitară, iar acum sunt anul I la ştiinţe economice – management. Probabil când termin asta o să fac ceva arhitectură :)
Ești booktuber, reprezentantă a unei tendințe care în România capătă tot mai multă vizibilitate. Cum a început aventura a ta în zona recenziilor video?
A început în toamna anului trecut. Canalul de Youtube l-am deschis în urmă cu vreo 2 ani, dar l-am folosit strict pentru a-mi încărcat promo-urile pentru cărțile scrise de mine. De vlogging m-am apucat anul trecut în octombrie, treceam printr-o mică depresie după ce am pierdut pe cineva drag mie şi aveam nevoie de ceva să-mi ocupe timpul şi mintea. Aşa m-am apucat de Booktube. Ştiam de existenţa acestei mici comunități şi am zis să fac o încercare.
Fiind la rândul tău scriitoare, cât de ușor îți este să vorbești despre textele altor scriitori români?
Nu e chiar atât de uşor pe cât pare. De multe ori lucrez la un clip şi o săptămână înainte de a-l filma. În mare parte e destul de greu să nu fiu subiectivă, căci pe majoritatea autorilor îi cunosc de pe la evenimente sau de pe Facebook, sunt oameni faini, iar de multe ori e greu să-mi exprim opinia gândindu-mă doar la text nu şi la relaţia de prietenie dintre noi.
Cel mai recent roman al tău, Zona Zero prezintă lupta pentru supraviețuire a unor tineri prinși într-o invazie zombie românească. Povestește-ne, te rog, care este povestea din spatele poveștii. Cum ți-a venit ideea romanului și care este mesajul pe care ți-ai propus să-l transmiți împreună cu aceasta?
Sunt fan al serialelor şi filmelor de acest gen şi mereu m-am întrebat ce aş face eu într-o asemenea situaţie. Probabil că aş fi delicioasă şi aş muri la trei minute după izbucnirea invaziei, aşa că am creat câteva presonaje care ar avea mai multe şanse de supravieţuire. Lumea prezentată în roman e destul de dură, nici nu avea cum să fie altfel. Nu am vrut să pun accentul atât de mult pe răspândirea unui virus, ci am vrut să prezint modul în care oamenii ar reacţiona, cum s-ar schimba societatea, lucrurile pe care suntem dispuşi să le facem ca să supravieţuim. Am primit multe critici legate de finalul romanului, iar unele persoane încă speră că va exista o continuare. Cred că acesta e şi mesajul, indiferent cât de neagră e situaţia, speranţa moare ultima.
Ce proiecte literare ai în pregătire pentru 2016? Vom găsi în librării continuările celor două serii deja începute – Ultimul avanpost și Neamul corbilor?
Da, evident. Al doilea volum din Neamul Corbilor e în pregătire la Herg Benet, iar la Bookfest o să fie gata. Sper să se ridice la
nivelul aşteptărilor şi să nu mai primesc mesaje de la persoanele revoltate că nu le-a plăcut finalul. Până la volumul 3 din Ultimul avanpost mai e cale lungă. Am scris puţin din el, dar pentru moment nu promit nimic. Niciodată nu ştiu când îmi vine o nouă idee şi mă apuc de altceva. Nici la Zona Zero nu e mai simplu. Am zis mereu că nu are continuare, dar nimeni nu a zis vreodată că nu are un prequel.
