Vă promiteam în episodul trecut că o să vă dau mai multe amănunte despre scriitorii de suspans pe care i-am tradus. Şi-o să încep cu
IRA LEVIN (27 august 1929-12 noiembrie 2007)
Romancier, dramaturg şi textier, Levin a scris 7 romane, 9 piese de teatru şi 1 musical, în perioada 1953-1997. Aproape toate romanele şi câteva dintre piesele de teatru au fost ecranizate (unele în mai multe rânduri), bucurându-se de un mare succes la vremea respectivă. Cultivând cu acelaşi talent horrorul, thrillerul, techno-thrillerul şi SF-ul, Ira Levin a obţinut de două ori Premiul Edgar (în 1954, pentru romanul A Kiss Before Dying, şi în 1982, pentru piesa Deathtrap) şi o dată Prometheus Hall of Fame Award, în 1992, pentru romanul This Perfect Day. Piesa Deathtrap deţine recordul pentru cel mai longeviv comedy-thriller difuzat pe Broadway şi a fost ecranizată în 1982, în regia lui Sydney Lumet, cu Michael Caine, Christopher Reeve şi Dyan Cannon în rolurile principale. De altfel, dacă ţinem cont de numărul mic de cărţi pe care le-a scris, putem spune că Ira Levin deţine un adevărat record în privinţa celebrităţii operelor sale, toate fiind super-bestselleruri de nivel internaţional, traduse în nenumărate limbi, de la portugheză la rusă şi de la franceză la română. În România, cele mai multe traduceri din creaţia lui Ira Levin au apărut la Editura Vremea, în perioada 1994-1996.
Iată mai jos prezentarea romanelor lui Levin, în ordinea cronologică a apariţiei lor:
1. A KISS BEFORE DYING (1953)
Totul i-a venit pe tavă de argint lui Dorothy… Bogăţia. Frumuseţea. Dragostea. Şi căsătoria. Sau moartea? Va cădea oare şi sora ei, Ellen, victimă unui destin nemilos? Iar Făt-Frumosul apărut în calea celei de-a treia fiice a bogatului industriaş Kingship, Marion, este bărbatul perfect aşa cum pare? Sau…
Un roman despre obsesia îmbogăţirii cu orice preţ, prin orice mijloace, dusă până la limita patologicului, cu o desfăşurare plină de suspans, alert şi „îngrozitor” de bine construit, cu un final pe măsură. O capodoperă ecranizată în două rânduri, în 1956 şi 1991, cu distribuţii de excepţie în ambele cazuri (mai multe amănunte, în episodul anterior al serialului nostru).
2. ROSEMARY’S BABY (1967)
Se iubesc.
Au găsit apartamentul visat, într-o casă frumoasă şi veche.
În care au locuit vrăjitori şi canibali.
Şi asasini.
În care s-au sinucis nenumăraţi locatari.
El, Guy, speră să ajungă un actor celebru.
Ea, Rosemary, îşi doreşte un copil.
Şi visele lor se împlinesc.
Dar nu aşa cum credeau ei…
Cumpărat în peste 4 milioane de exemplare, romanul lui Ira Levin a reprezentat cea mai bine vândută carte horror publicată în anii ’60 şi a stat la baza unei ecranizări remarcabile, realizată de regizorul Roman Polanski (nominalizat la Oscar pentru scenariu adaptat), în 1968. Interpreţi au fost Mia Farrow, John Cassavetes şi Ruth Gordon (care-a câştigat pentru rolul Minnie Castevet un Academy Award for Best Suppporting Actress).
3. THIS PERFECT DAY (1970)
Societatea viitorului se întemeiază pe blândeţe şi amabilitate. Dar, cum omul este agresiv în mod firesc, toţi oamenii de pe Pământ sunt trataţi cu substanţe care-i fac paşnici şi modeşti, iar cei ce se dovedesc insensibili la tratament sunt suprimaţi sau exilaţi. Societatea e supravegheată de un calculator uriaş. Până când apare un om care încearcă să învingă tratamentul…
Comparat deseori cu O mie nouă sute optzeci şi patru şi Minunata lume nouă, romanul lui Levin este o distopie cruntă, ascunsă sub haina unei societăţi aparent perfecte, în care cuvântul de ordine este „uniformitatea”. Deşi finalul este unul fericit şi – ca urmare – destul de neconvingător, există în carte momente de mare intensitate şi imagini extrem de sugestive pentru orice categorie de cititor, fie ele iubitor de SF sau nu.
4. THE STEPFORD WIVES (1972)
Acest thriller satiric o are în centru pe fotografa Joanna Eberhart, o tânără mamă care începe să aibă suspiciuni tot mai clare că docilele gospodine din vecinătatea ei idilică, a micului orăşel din Connecticut unde tocmai s-a mutat, sunt în realitate roboţi fabricaţi la cererea soţilor acestora! Pe măsură ce acţiunea se adânceşte, Joanna devine tot mai convinsă că are dreptate şi în cele din urmă cade victimă aceleiaşi conspiraţii, fiind înlocuită cu o dublură robot…
Două versiuni cinematografice au fost realizate după acest roman; una în 1975, cu Katharine Ross în rolul principal, alta în 2004, având-o ca protagonistă pe Nicole Kidman.
Termenul de „Stepford wife”, „moşit” din cartea lui Levin, a devenit o expresie comună pentru a desemna o nevastă docilă şi care ascultă orbeşte de soţ. În ultimii ani, a fost folosit mai ales cu referire la Laura Bush şi la Katie Holmes, pe vremea când era încă soţia lui Tom Cruise…
5. THE BOYS FROM BRAZIL (1976)
Întâmplări misterioase îi pun faţă în faţă pe naziştii din Brazilia, pe răzbunătorii „vânători de nazişti” evrei şi pe câţiva copii nevinovaţi, dar a căror existenţă nefirească, programată genetic, anunţă furtuna. Şi în aventura lor se amestecă mintea diabolică a celebrului doctor Mengele, călăul de la Auschwitz, cel căruia i se datorează proiectul (fictiv, dar destul de posibil) descris în carte…
În 1978, regizorul Franklin J. Schaeffer a realizat o adaptare excelentă a cărţii, cu ajutorul unor mari actori ai epocii: Laurence Olivier, Gregory Peck şi James Mason, alături de Steve Guttenberg, Lili Palmer şi Uta Hagen. Muzica originală poartă semnătura lui Jerry Goldsmith. Distribuit de 20th Century Fox, filmul a fost nominalizat la trei premii Oscar (Best Actor – Laurence Olivier, Best Editing şi Best Original Score – Jerry Goldsmith) la un premiu Golden Globe (Gregory Peck) şi la şase categorii ale Premiilor Saturn, decernate de Academy of Science Fiction, Fantasy & Horror Films.
Mai trebuie spus că modelul pentru Ezra Libermann, protagonistul filmului, a fost celebrul „vânător de nazişti” Simon Wiesenthal, cu care Olivier a stat de vorbă în mai multe rânduri, în perioada premergătoare începerii filmărilor.
6. SLIVER (1991)
Frumoasa Kay Norris e foarte fericită că şi-a găsit un apartament în luxosul bloc turn în formă de aşchie (Sliver). E încântată de noii ei prieteni, în special de Pete Henderson, băiatul cu ochi albaştri sclipitori şi cu zâmbet „dinamită”.
Dar nu ştie că în bloc s-au petrecut mai multe morţi misterioase. Şi nu ştie că, atunci când închide uşa apartamentului, ochi nevăzuţi o pândesc din umbră…
În 1993, Phillip Noyce a încercat o adaptare destul de liberă a romanului, cu Sharon Stone, William Baldwin, Tom Berenger, Polly Walker, Martin Landau şi C.C.H. Ponder în distribuţie. Rezultatul n-a fost unul chiar rău, dar nici n-a rupt gura târgului, cum se zice.
7. SON OF ROSEMARY (1997)
Urmarea la Rosemary’s Baby continuă în acelaşi registru horror întâmplările din primul volum, dar la câţiva ani distanţă şi cu noi complicaţii ale subiectului. Este ultimul roman al scriitorului american şi singurul care – după ştiinţa mea – nu a fost ecranizat până acum. Ediţia princeps a fost dedicată actriţei Mia Farrow.
*
Prezentări mai ample ale romanelor lui Ira Levin şi ale filmelor realizate după acestea găsiţi pe Wikipedia şi pe IMDb, iar copertele ediţiilor româneşti vor apărea în curând în cadrul „Bibliografiei generale a ficţiunii speculative din România (1899-2013)”.
Vă doresc lecturi şi vizionări cât mai plăcute ale creaţiilor lui (sau inspirate de) IRA LEVIN.
La mulţi ani pentru 2013!
