Un debut pentru relansarea unei colecţii

Kristina Ohlsson – Nedoriţi
Traducere de Petru Iamandi
Colecţia Enigma
Editura Univers, Bucureşti, 2012
320 pagini

 

Înainte de Revoluţia din 1989 eram prea mic ca să mă pasioneze literatura poliţistă. Aşa că n-am prins „pe viu” anii de glorie ai colecţiei Enigma de la Editura Univers. Am avut însă ocazia de-a citi unele cărţi din colecţie pe la mijlocul anilor ’90. Pe când urmam gimnaziul, iar mai apoi liceul, îmi făcusem un obicei din a vizita odată la 2-3 zile un anticariat din buricul târgului meu. Marfa era mereu împrospătată, dacă pot folosi acest cuvânt în contextul dat. Aşa se face că printre sutele de cărţi pe care mi le-am cumpărat atunci cu banii de sandviş s-au strecurat destule romane apărute în sus-amintita colecţie. Erau cărţi bune, mi-amintesc, cărţi te căpătâi pentru gen, texte traduse cu har şi redactate cu pricepere. De altfel, Editura Univers era celebră pentru calitatea cărţilor editate.

N-am să vă povestesc detaliile anchetei, v-aş răpi una din marile plăceri ale lecturii. Am să vă spun însă că, citind Nedoriţi, plăceri de lectură veţi mai găsi. Căci Kristina Ohlsson se îngrijeşte de personajele ei, le ocroteşte şi ni le oferă într-un plan aproape tridimensional. În acest prim roman din serie, detaliile de viaţă ale personajelor fac mult.

Că Editura Univers s-a închis apoi, luând cu ea şi Colecţia Enigma, ştie tot cititorul român. La fel, cred că cititorul ştie şi că de curând Editura Univers s-a reînfiinţat. Şi, încetul cu încet, vechile colecţii (Globus, Romanul secolului XX, Studii etc.) au reînceput să apară şi ele. Ar fi fost, deci, firesc să se producă, de asemenea, relansarea Colecţiei Enigma. Şi totuşi acest lucru ne-a luat prins surprindere.

Anul trecut, în luna decembrie, fără prea multă publicitate, au ieşit pe piaţă primele două titluri din noua serie a colecţiei. Cu un design uniform, modern, atrăgător, cele două romane care au spart gheaţa sunt: Nedoriţi de Kristina Ohlsson şi Justiţiarii de Adam Creed. De la bun început ţin să subliniez calitatea ireproşabilă a acestor „produse”: traducere, redactare, prezentare grafică. Dacă se va continua în acelaşi spirit, colecţia Enigma va fi din nou ce a fost – şi mai mult decât atât.

Nedoriţii Kristinei Ohlsson (autoare suedeză, născută în 1979, expertă în conflictul din Orientul Mijlociu şi politica externă a Uniunii Europene) este un roman de debut. A apărut în Suedia în anul 2009 şi până acum a cunoscut 23 de traduceri. Criticii de specialitate s-au arătat entuziasmaţi. Frederika Bergman, protagonista cărţii, un alter-ego al autoarei, poliţist civil în cadrul Poliţiei din Stockholm, tânăra (are 34 de ani) pe care mai experimentaţii colegi nu o iau în serios, i-a cucerit pe cititori până într-atât încât, aflăm la o căutare pe internet, anul acesta, în luna martie, este aşteptată apariţia pe piaţă a celui de-al doilea roman având-o pe Frederika în centrul atenţiei: Silenced (aprox. Redus la tăcere).

Acţiunea acestui roman de debut este declanşată de dispariţia dintr-un tren a unei fetiţe (Lilian Sebastiansson) de cinci ani. Mama acesteia, Sara, este distrusă, cu atât mai mult cu cât răpirea s-a produs aproape sub ochii ei. În scurt timp, ea primeşte acasă un pachet conţinând hainele şi părul tuns fetiţei. Iar apoi, fetiţa însăşi este găsită, goală, în parcarea unui spital. Echipa de anchetă, condusă de legendarul Alex Recht, îşi concentrează întreaga atenţie pe găsirea tatălui fetiţei, principalul suspect. Gabriel Sebastiansson are un trecut violent, în pofida faptului că provine dintr-o familie bună, desele bătăi administrate soţiei ducând la despărţirea lor. În vreme ce Gabriel nu e de găsit, Frederika investighează o altă pistă, una căreia atât Alex, cât şi Peder Ryche, colegul ei de echipă, refuză să-i recunoască valabilitatea: atunci când trenul a făcut o oprire neaşteptată, atenţia Sarei a fost distrasă de o femeie suspectă. Frederika bănuieşte că aceasta ar fi complicea ucigaşului.

Bineînţeles că intuiţia se dovedeşte a o fi slujit bine pe juna protagonistă, iar colegii ei ajung să vadă asta până la urmă – chiar dacă între timp reticenţa lor îi dă criminalului ocazia să mai facă o victimă.

N-am să vă povestesc detaliile anchetei, v-aş răpi una din marile plăceri ale lecturii. Am să vă spun însă că, citind Nedoriţi, plăceri de lectură veţi mai găsi. Căci Kristina Ohlsson se îngrijeşte de personajele ei, le ocroteşte şi ni le oferă într-un plan aproape tridimensional. În acest prim roman din serie, detaliile de viaţă ale personajelor fac mult. Interesant de urmărit este şi înrâurirea pe care aceste detalii/experienţe o are asupra elementelor anchetei. De pildă, faptul că Frederika întreţine o legătură cu un bărbat mai în vârstă, fost îndrumător al lucrării ei de licenţă. De asemenea, importantă este şi faptul că, din cauza unui accident, ei i s-a refuzat o strălucită carieră muzicală. La fel, o anumită greutate are faptul că, după ce i-a născut doi gemeni, soţia lui Peder s-a alienat aproape total, cei doi ajungând să se urască, iar el să o înşele.

Nedoriţi este o carte care nu va lăsa indiferent niciun cititor, iar Kristina Ohlsson e o autoare a cărei evoluţie o vom urmări cu deplină încredere.

Un punct în plus pentru traducerea lui Petru Iamandi.


― Munca mea nu are de-a face cu grija duhovnicească, îi spusese ea unei prietene care o întrebase de ce refuza o astfel de implicare. Munca mea presupune descoperirea celui care încalcă legea. Nu are nicio legătură cu cine sunt eu – are legătură cu ce fac eu. Eu îl caut pe făptaş; altcineva trebuie să se ocupe de consolarea victimei.

Altfel te-ai îneca, gândi ea. Dacă aş consola toate victimele care îmi ies în cale, n-ar mai rămâne nimic din mine.

Kristina Ohlsson – Nedoriţi

Despre Mircea PRICĂJAN

Mircea PRICĂJAN a scris 77 articole în Revista de suspans.

Născut la 2 septembrie 1980, Oradea; absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Oradea – promoţia 2003, cu o teză despre Stephen King; masterat „Literatura română în context universal”, Facultatea de Litere, Oradea, cu o disertaţie despre literatura fantastică – 2004; în 2002, la Editura Universităţii din Oradea, apare romanul în 2 volume În umbra deasă a realităţii; articole, recenzii, interviuri, proză scurtă, traduceri din limba engleză în mai multe reviste din ţară (Familia, Vatra, Tribuna, Observator cultural, Orizont, Ziarul de duminică, Dilema, Prăvălia culturală, Luceafărul, Flacăra, Lettre Internationale, Respiro etc.) şi străinătate (Taj Mahal Review, Double Dare Press, Distant Worlds, Muse Apprentice Guild, SFFWorld etc.); tradus în jur de 50 de cărţi din limba engleză, apărute la editurile Aquila ’93, Millennium Press, Tritonic, Nemira, RAO, Polirom, Humanitas, Curtea Veche, All, Art, Trei. A fost redactor de carte la editura Curtea Veche. A fost editor-colaborator la revista FLACĂRA. A condus în intervalul 2003-2004 revista electronică IMAGIKON cu apariţie în limba engleză. Între 2010 şi 2012, a fost redactor-şef al revistei on-line SUSPANS. Din 2003, este redactor la revista de cultură FAMILIA. Din 2012, este editor al REVISTEI DE SUSPANS.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *