Normalitate

Autografe în “Orașul luminilor”

Pentru mine, totul a început în iunie 2010, când am fost invitat să particip la „Thriller Night in Rotterdam”. Atunci m-am aflat într-un cadru inedit – pe puntea unui vas dezafectat ancorat în port. Alături de scriitori de romane polițiste din Cehia, Danemarca, Austria, am citit – în românește – pasaje din romanul meu Atac în bibliotecă, în timp ce peste treizeci de împătimiți de narațiunile cu suspans urmăreau textul tradus în engleză.

De fapt, dacă nu mă înșel, atunci a avut loc prima ieșire oficială peste hotare a literaturii polițiste românești.

A trecut un an și iată-mă la Londra. De data aceasta într-o ambianță opulentă, într-un salon al complexului Canary Warf. A fost locul de lansare a trei cărți apărute în engleză: Indicii anatomice de Oana Mujea, Ucideți generalul de Bogdan Hrib și Atac în bibliotecă, la editura „Profusion”, condusă de către Mike Phillips și Ramona Mitrică.

În 2012 am trecut Oceanul ca să particip, la Toronto, la festivalul Bloody Words. Prezenți – peste 200 de scriitori, editori, agenți literari, librari, cititori… Printre ei – Jim Madison Davis, președintele „International Association of Crime Writers”. Trei zile de discuții pasionante, de lansări de cărți, un prilej de cunoaștere reciprocă.

La Lens, organizatorii au pus la dispoziția autorilor mașini de epocă

La Lens, organizatorii au pus la dispoziția autorilor mașini de epocă

Desigur, am fost privit cu multă curiozitate – doar câțiva știau că și în România există scriitori de romane polițiste.

Cu aceeași curiozitate am fost întâmpinat și la apariția în limba franceză a romanului meu Nesfârșita zi de ieri (Cible royale), la editura franco-belgiană „Genese Edition,” în tălmăcirea lui Sylvain Audet, un excelent cunoscător al limbii române.

Lansarea a avut loc la Bruxelles, la librăria „La Licorne” și la librăria „Nova Europa”. Au fost prezenți editoarea Danielle Nees și marele scriitor belgian Alain Berenboom. Asistență numeroasă, întrebări incitante din public. În zilele care au urmat lansării – interviuri la RTBF (Radio Television Belge Francophone), la ziare și reviste de mare tiraj (La Derniere Heure, Wolvendael), la Arthis – un post de radio și televiziune al comunității românești din Belgia.

A urmat „Salon du livre” de la Paris unde, pentru prima oară, la standul României, s-a organizat un eveniment dedicat romanului polițist românesc, o deschidere spre acest gen pe care o așteptam demult.

Surpriză! La „Noaptea literaturii” de la Paris, tot pentru prima dată, reprezentantul țării noastre am fost eu. Într-un atelier de design  (organizatorii aleg de fiecare dată locuri insolite pentru acest eveniment) o actriță franceză a citit din Cible royale, iar cititorii prezenți m-au supus unui tir de întrebări.

Cible royale a fost nominalizat la premiul „Balai de la decouverte”, oferit de „Concierge masque”, un blog cunoscut consacrat „polarului”.

Numeroși bloggeri au scris despre romanul meu sau mi-au luat interviuri.

În același an, în iunie, am fost invitat la Penmarc’h (Bretagne), la festivalul de „polar” Goeland masque, unul dintre cele peste 80 de festivaluri organizate anual în Franța și unde au participat peste 80 de scriitori.

Și pentru ca anul să se încheie „en fanfare”, în noiembrie am răspuns unei invitații venite de la Vienne (un orășel de lângă Lyon) unde am participat la festivalul Sang d’encre. Aici au fost „numai” 60 de scriitori.

La standul României de la „Salon du livre” de la Paris - împreună cu Sylvain Audet, jurnalista Cristina Hermeziu și editoarea Danielle Nees

La standul României de la „Salon du livre” de la Paris – împreună cu Sylvain Audet, jurnalista Cristina Hermeziu și editoarea Danielle Nees

De-abia am apucat să-mi trag sufletul și, la începutul anului 2015, a apărut în limba franceză Atac în bibliotecă (Qui veut la peau d’Andrei Mladin?). Traducător – același eminent Sylvain Audet. Lansarea a avut loc la Târgul de carte de la Bruxelles. Ziare, reviste, radiouri, televiziuni mi-au luat interviuri sau mi-au prezentat romanul.

Trebuie să menționez că prefața cărții îi aparține lui Claude Mesplede, „le Pape francais du polar”. A fost o onoare pentru mine să beneficiez de o astfel de introducere competentă în spațiul francofon..

În martie, la „Salon du livre” de la Paris mi-am prezentat și această carte la standul României.

Pentru două zile am dat o fugă la Lens, la festivalul PolarLens. Acolo am participat la o dezbatere pasionantă despre destinul literaturii polițiste, în compania lui Franck Thiliesz, un scriitor în vogă în Hexagon.

Desigur, și de această dată au apărut numeroase prezentări ale romanului meu și multe interviuri.

Interes au stârnit cărțile mele apărute în limba franceză și la „Salon du Livre des Balkans” de la Paris, unde am fost prezent în aprilie alături de scriitori din Turcia și Grecia.

Ceva s-a schimbat.

Nu mai sunt privit ca o curiozitate. Am fost acceptat cu multă prietenie de către confrații francezi sau de pe alte meleaguri. Și am început să am cititori și în alte părți ale lumii.

Cea mai bună dovadă – în noiembrie sunt din nou invitat la un festival (Noir sur la ville) în orășelul Lamballe.

Uneori mă gândesc cu amărăciune că toate acestea au venit prea târziu pentru mine. Dar imediat îmi zic că alții n-au avut norocul să le cunoască nici măcar la amurgul vieții.

În orice caz, am inaugurat niște drumuri pe care cei tineri vor păși fără să mai aibă sfielile mele.

Se instaurează o normalitate care ne-a fost până acum refuzată – aceea de a ne face știuți în lume și prin scrierile noastre cu suspans.

Fenomenul merită urmărit.

Despre George ARION

George ARION a scris 50 articole în Revista de suspans.

George ARION s-a născut la 5 aprilie 1946 la Tecuci. Absolvent al Facultăţii de Limba şi Literatura Română din Bucureşti – 1970. PDG la S.C. Publicaţiile Flacăra S.A. şi Preşedintele Fundaţiei „Premiile Flacăra”. A publicat: Cărţi de poezie: Copiii lăsaţi singuri – 1979, Editura „Scrisul românesc”; Amintiri din cetatea nimănui – 1983, Editura „Cartea românească”; Traversarea – 1997, Editura Funaţiei „Premiile Flacăra”. Versuri pentru copii: Uite cine nu vorbeşte – 1997, Ediura Flacăra. Critică literară: Alexandru Philippide sau drama unicităţii – 1981, eseu, Editura Eminescu. A semnat în Flacăra cronici literare. Din 2006 susţine o rubrică de prezentare a cărţilor poliţiste în ediţia de duminică a Jurnalului naţional. Proză: Atac în bibliotecă – 1983, Editura Eminescu, reeditări în 1993 la Editura Flacăra şi în 2008 la Crime Scene Publishing; Profesionistul – 1985, Editura Eminescu; Trucaj – 1986, Editura Albatros; Pe ce picior dansaţi? - 1990, Editura Eminescu; Crimele din Barintown – 1995, Editura Flacăra; Nesfârşita zi de ieri – 1997, Editura Flacăra, reeditare sub titlul Şah la rege în 2008 la Editura Tritonic; Detectiv fără voie (integrala Andrei Mladin) – 2001, Editura All, reeditare 2008, Editura Crime Scene Publishing; Cameleonul – 2001, Editura Fundaţiei Pro, reeditare 2009, Editura Crime Scene Publishing; Anchetele unui detectiv singur – 2003, Editura Fundaţiei „Premiile Flacăra”; Spioni în arşiţă – 2003, Editura Fundaţiei „Premiile Flacăra”, reeditare 2010, Editura Crime Scene Publishing; Necuratul din Colga – 2004, Editura Fundaţiei „Premiile Flacăra”; Crime sofisticate – 2009, Editura Crime Scene Publishing. Publicistică: Interviuri – 1979, Editura Eminescu; Interviuri II – 1982, Editura Eminescu; Dialogul continuă – 1988, Editua Albatros; Viaţa sub un preşedinte de regat – 1997, Editura Flacăra; O istorie a societăţii româneşti contemporane în interviuri (1975-1999) – 1999, Editura Fundaţiei „Premiile Flacăra”, reeditare în 2005, incluzând şi interviurile din perioada 2000-2005; Linişte! Corupţii lucrează pentru noi – 2003, Editura Fundaţiei „Premiile Flacăra”. Film: Scenarii la filmele Enigmele se explică în zori – 1989, regia Aurel Miheleş, şi Atac în bibliotecă – 1992, regia Mircea Drăgan. Televiziune: Scenariu la serialul poliţist Detectiv fără voie (zece episoade realizate la Televiziunea Română) – 2001, regia Silviu Jicman. Operă: Autor al libretului operei În labirint – muzică Liana Alexandra. Opera a fost montată la Timişoara şi a fost prezentată în 1988 în cadrul Festivalului „George Enescu”. Teatru: Autograf – monolog dramatic, 150 de spectacole la Teatrul Naţional Bucureşti; Scena crimei – 2003, Editura Fundaţiei „Premiile Flacăra” (piesă poliţistă transmisă la Radio România în 2009). Vers şi muzică: CD-ul Soldat căzut din iubire – 2009; versuri – George Arion, muzica şi intepretarea – Eugen Cristea. Premii, distincţii: Premiul revistei Amfiteatru – 1970; Premiul revistei Flacăra – 1982; de trei ori Premiul Uniunii Scriitorilor (1985, 1995) – pentru romanele Profesionistul şi Crimele din Barintown, şi pentru O istorie a societăţii româneşti contemporane în interviuri – 1999; Premiul Consiliului Ziariştilor pentru Interviuri – 1987; Premiul Constiliului Ziariştilor pentru cronici sportive – 1988; Premiul revistei Tomis – 1994; Premiul Ministerului de Interne pentru cărţile sale poliţiste – 1999 şi 2003. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Cetăţean de onoare al oraşului Tecuci.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *