Am gândit Revista de suspans ca pe o continuare a revistei Suspans.ro, pe care am realizat-o pentru editura Nemira în intervalul 2010-2012, adică o publicație electronică lunară, destul de asemănătoare ca structură cu o revistă tradițională. Acesta a fost, de fapt, și pariul meu, dorința de a aduce în mediul virtual, atât de volatil, improbabil și schimbător, acele caracteristici care dau statornicie unei reviste pe hârtie: ritmicitatea apariției în ediții clare, cu sumar fix, și constanța colaboratorilor recomandați în primul rând de propria operă. În a doua instanță, al cărei succes depinde doar de atingerea primei ținte, am urmărit să încurajez apariția și dezvoltarea în limitele genurilor subsumate suspansului a tinerilor autori. Acestea mi le-am propus când am pornit Suspans.ro și, când nu s-a mai putut acolo, acestea le-am urmărit la Revista de suspans. De aceea, grație programului comun, pot spune că ambele publicații sunt, de fapt, una singură, însumând cu această ultimă ediției, iată, 49 de numere. Este mult, este puțin, am reușit ce mi-am propus, a rămas ceva notabil în urma acestor reviste? Întrebări la care nu e elegant să ofer eu răspunsul. Ce îmi este, totuși, îngăduit să apreciez și să enunț aici și acum e că a fost de ajuns. De ajuns în forma aceasta, de ajuns doar sub diriguirea mea, de ajuns pentru o primă serie. Îmi place să cred că proiectul se va relua cândva, într-o nouă serie, sub alte auspicii, cu altă anvergură. Ce mai pot spune acum, la finalul acestei etape, este că mi-a făcut o mare plăcere și am simțit o enormă bucurie de fiecare dată când unul dintre autorii pe care i-am publicat și eu – chiar pentru întâia dată – a confirmat, dezvoltându-și arta proprie, evoluând, publicând tot mai mult și mai bine, debutând chiar în volum de autor. Îi felicit încă o dată pe acești autori și îi asigur că îi voi citi întotdeauna cu interes. În același timp, țin să le mulțumesc celor care m-au sprijinit în proiectul de fața, fie că este vorba despre titularii de rubrici permanente, fie de colaboratori ocazionali. Până la urmă, revista ei au făcut-o, ei i-au dat conținut.
Câteva cuvinte organizatorice de încheiere: Deși revista propriu-zisă își suspendă activitatea, partea sa interactivă (blog, prezență în social media) și cea participativă (sprijinirea diferitelor campanii sau acțiuni) vor continua.
Mulțumesc că ne-ați citi! Vom reveni…
E foarte trist ce se intampla…Se pare ca nimic din ceea ce e de calitate nu are succes / nu rezista in tara asta… Multumesc tuturor celor care au scris articole in cele 2 reviste si mi-au facut viata mai frumoasa! Toate cele bune!
Mulțumim și noi pentru că ne-ați fost alături de la bun început. Semnătura IB mi-este cunoscută încă din zorii Suspans.ro.
Astept cu incredere acel „Vom reveni..”
Intre timp voi incerca sa raman optimist vis-a-vis de piata de carte mystery-thriller de la noi, cu toate ca mi-e destul de greu. Nu pot sa inteleg, de exemplu, de ce seriile crime & noir de la Paladin merg asa de prost. Am cumparat de la Bookfest „Parcul Gorki” cu doar 25 de lei si „Ultimul politist” cu doar 20 de lei (editii cartonate, facute de oameni pentru care se vede ca primeaza calitatea, de la traduceri si pana la cartea propriu-zisa). Daca nici la asemenea preturi nu se vand inseamna ca problema e mult mai grava, tine de educarea unui public care sa cumpere si sa citeasca si, in zadar incearca o mana de oameni sa faca ceva bun daca sunt mult mai multi pe care nu-i intereseaza acest lucru.
Nu-mi ramane decat sa sper ca in 40 de ani va aparea Ian Rankin integral in limba romana si in 20 de ani Martin Cruz Smith…..