Florin Pîtea – Delirul încapsulat (primul volum al seriei Cartea cu scoarțe de argint, ferecate)
Crux Publishing, 2015
Trecând pe la târgul Gaudeamus de anul trecut, mi-a atras atenția lansarea unui volum prezentat ca aparținând curentului steampunk, lucru de natură să-mi stârnească interesul, deoarece acest curent este destul de slab reprezentat la noi.
Steampunk-ul este o fuziune între elemente specifice epocii industriale victoriene, în special tehnologia acelei vremi, cu elemente de fantasy. Cum steampunk-ul este asociat cu cyberpunk-ul, am înțeles, după ce am parcurs cele câteva rânduri biografice, interesul autorului (a cărui lucrare de doctorat se referă la cyberpunk) către aceste curente literare. De altfel, Florin Pîtea a fost prezent cu o povestire și în antologia Steampunk – a doua revoluție. Pe lângă volumul de față, a mai publicat două volume de povestiri (Necropolis, An/Organic) și două romane (Gangland, Anul terminal).
Revenind la Delirul încapsulat, acesta este o colecție de povestiri care împart uneori aceleași personaje, și care se petrec într-un spațiu ficțional numit Gorena. Volumul debutează în maniera “povestire în povestire”, prima istorisire, foarte captivantă și bine scrisă, urmărind traseul unei misterioase cărți al cărei lacăt nu poate fi spart și care pare a avea o voința proprie.
“Bestiile cu ochi de jar întoarseră cartea ferecată cu fața în sus. Traseră de ea, murmurară descântece în graiuri care nu se mai auziseră pe fața pământului de mii de ani, iscară fulgere din senin și ridicară trâmbe de fum acru din crăpăturile platoului de stanca.
Dar încuietoarea cărții filigranate nu se deschise.”
Celelalte 7 povestiri, după cum am menționat, se desfășoară în același univers ficțional, în care personajele se plimbă cu ricșe, sunt servite de mecanoizi, citesc pe ascuns articole din gazeta subversivă publicată de Partidul Marxienilor și sunt amenințați de îngeri de zăpadă atunci când se aventurează cu dirijabilele deasupra munților. Primele două povestiri sunt clădite în jurul personajelor Fram – ursul bi-polar și Palarierul Nebun. „Liberul arbitru” și „Telefonia” descriu cum a fost inventat jocul de badminton și telefonul mobil. „În slujba majestății sale” și „Colierul” trimit la aventurile lui James Bond, reîntrupat în agentul Bon D’age, iar a doua, la filmele cu arte marțiale. Ultima schiță ne arată ce descoperă un călugar care caută iluminarea.
Întreg volumul este scris într-un stil spumos, savuros, ușor de parcurs. Umorul este dat în special de numele personajelor (Fram, ursul bipolar, Victor Rammstein, Lady Badminton, agentul Bon D’Age, Fecioara de Fier Forjat, Jeanne D’Arc Electrique, căpitanul Nema), dar și de jocurile de cuvinte și de referințele livrești. Povestirile abundă în detalii specifice epocii victoriene, care sunt bine plasate în context. Poate cadrul de referinţă stilistic al volumului, precum şi modul cum e scrisă prima povestire, m-au făcut să astept altceva de la lectură, astfel că registrul mai umoristic şi mai lejer din povestirile următoare a constitutit o surpriză. Nu neapărat una care să displacă, însă. Deși avem în faţă o colecţie de povestiri de diverse dimensiuni, de schițe de o pagină până la nuvelete, am simţit nevoia să aflu ce s-a întamplat mai departe cu unele dintre ele, curiozitate care sper să-mi fie satisfăcută în următoarele volume.
Delirul încapsulat este o carte pe care aș recomanda-o fără rezerve iubitorilor de SF&F, o apariție extrem de originală în literatura românească de gen. Vă invit așadar să încercați să deschideți lacătul, și sa descoperiți voi înșivă ce se ascunde între coperțile ei.
