Fişarea horrorului

Florin Mircea Tudor, Lucia-Alexandra Tudor – Enciclopedie Horror
Vol. I, literele A-C; Vol. II, literele D-G
Editura Institutul European, Iaşi, 2012
434/316 pagini

 

Pasiunea lui Florin Mircea Tudor pentru cultura horror este veche. Cu timpul, universitarul ieşean a reuşit ceea ce multor intelectuali fini li s-ar părea o trivialitate: să aducă în discursul academic acest gen grav şi pe nedrept desconsiderat. Pe lângă munca sa de traducător – graţie lui cititorul român are acces la cărţi semnate de Clive Barker, de pildă – Florin Mircea Tudor s-a aplecat asupra dificilei munci de scris fişe de dicţionar (Dicţionar SF, Dicţionar de scriitori nord-americani) şi chiar un dicţionar întreg dedicat horror-ului: Dicţionar horror, apărut în 2003 tot la editura ieşeană Institutul European, recompensat un an mai târziu cu Premiul Naţional pentru critică la ediţia A XXVII-a Convenţiei naţionale de science-fiction. Pentru a avea un tablou aproape complet, amintim şi contribuţia sa la scrierea volumului Universul lui Edgar Allan Poe. Doar se ştie că de la Poe a pornit toată această… grozăvie.

Apariţia Dicţionarului horror am semnalat-o cu entuziasm la vremea aceea, în revista Lumi virtuale (varianta pe hârtie). Într-o cultură tradiţionalistă, opacă – şi asta mai ales în mediul universitar, unde s-ar crede că domneşte spiritul revoluţionar – apariţia unui astfel de dicţionar era lucru mare. Sigur, au trecut de atunci 10 ani şi lucrurile s-au mai schimbat, dar anul de graţie 2003 semăna mult, în termenii culturii „oficiale” cu anul de graţie 1993, când – mutatis mutandis – inerţia comunistoidă era atât de puternică, încât apariţia unui elev în şcoală cu cercel în ureche ducea la izgonirea acestuia pe motiv că ar fi derbedeu. M-a încântat, deci, peste poate să întâlnesc atunci Dicţionarul horror al lui Florin Mircea Tudor, a fost dovada că drumul pe care eu însumi începeam să păşesc nu este unul totalmente virgin.

Continuând ideea de atunci, autorul revin în 2012 cu primele două volume dintr-un foarte ambiţios proiect: Enciclopedia horror. Din Cuvântul înainte aflăm că sunt programate spre apariţia cinci volume şi că demersul porneşte într-adevăr de la înainte amintitul Dicţionar horror. De altminteri, ne dăm seama de aceasta de la prima privire: fişele păstrează structura consacrată înainte, aceea cerută, de altfel, de rigorile ştiinţifice ale „genului”.

Vorbim astfel despre o formă extinsă, mult îmbunătăţită a Dicţionarului horror.

Şi pentru că volumul de muncă este într-adevăr uriaş, Florin Mircea Tudor apelează în acest caz la sprijinul fiicei sale, Lucia-Alexandra Tudor. Având, precum tatăl său, o formaţie filologică solidă, fiind şi ea cadru universitar la Iaşi, contribuind, la rândul său, la diverse dicţionare, a fost alegerea perfectă. Şi acest lucru se vede imediat. Se vede, paradoxal, prin faptul că produsul final este uniform, adică prin aceea că nu ne putem da seama unde se încheie contribuţia unuia şi unde începe a celuilalt.

Cele două volume apărute până acum acoperă literele A-G. Autorii ne previn din Cuvântul înainte că „selectarea materialului a fost obiectivă, dar şi subiectivă”. S-a avut în vedere importanţa „personalităţii discutate, a aportului adus la dezvoltarea genurilor horror şi dark fantasy, dar şi popularitatea de care s-a bucurat printre cititori/spectatori”. Deoarece Enciclopedia horror nu ia în discuţie doar latura literară a genului. Avem aici fişe dedicate unor regizori marcanţi, unor actori, tehnicieni, ba chiar şi o serie bine documentată de fişe care discută temele, motivele, simbolurile şi personajele „esenţiale pentru genurile abordate”.

Pentru fiecare autor în parte ne sunt oferite date biografice, o caracterizare generală, opera integrală, aşa cum arată ea la momentul apariţiei enciclopediei, analiza succintă  unor lucrări esenţiale, referinţe critice, ecranizări şi, foarte important, eventuale traduceri în limba română. Aceeaşi structură este respectată şi în cazul regizorilor, actorilor, tehnicienilor, cu menţiunea că „s-au menţionat diversele titluri sub care [filmele] au fost prezentate sau sub care au avut cea mai largă circulaţie în lume (titlul englezesc)”.

Bibliografia folosită este, la rândul ei, impresionantă. Remarcăm cu această ocazie că s-a ales perenitatea în detrimentul efemerului, s-a mers, adică, pe documentare din surse sigure, palpabile, cu ISBN sau ISSN, iar nu pe varii destinaţii virtuale, nesigure şi întotdeauna îndoielnice.

Dar să amintim şi câteva dintre fişele pe care cititorul le poate conspecta: Robert Aickman, Alexandre Aja, Dario Argento, Ayesha, Richard Bachman, Clive Barker, Mario Bava, Peter S. Beagle, Elizabeth Bear, Linda Blair, British Fantasy Award, Serge Brussolo, Jim Butcher, Carmilla, Lon Chaney, Samuel Taylor Coleridge, Wes Craven, dark fantasy, August Dereleth, Doc Savage, Dracula, Daphne Du Maurier, Frankenstein, Fu Manchu, giallo, gotic, William Diehl, James Ellroy, John Farris, Alan Dean Foster, William Friedkin, Cristopher Golden, gore şi multe altele.

Pe lângă bibliografie, la finalul fiecărui volum ne este oferită şi câte o listă de pseudonime.

Ce lipseşte, însă, este un index, unealtă foarte utilă celor care vor să caute rapid un nume, un titlu, un motiv… Sau, în lipsa acestuia, ar fi fost util un antet de pagină mai detaliat, conţinând intervalul de trei litere al conţinutului de pe pagină.

Dar, chiar şi fără acestea, Enciclopedia horror este o apariţie editorială extraordinară, o realizare de referinţă. Nu ar trebui să lipsească din casa niciunui pasionat la genurilor horror şi dark fantasy. Deşi uneori ne este mai uşor să-l întrebăm pe bunul Google, mult mai sigur este să aflăm ceea ce ne interesează din surse brevetate. În acest sens, Enciclopedia horror face cât o sută de Wikipedii şi Google-uri.

Despre Mircea PRICĂJAN

Mircea PRICĂJAN a scris 77 articole în Revista de suspans.

Născut la 2 septembrie 1980, Oradea; absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Oradea – promoţia 2003, cu o teză despre Stephen King; masterat „Literatura română în context universal”, Facultatea de Litere, Oradea, cu o disertaţie despre literatura fantastică – 2004; în 2002, la Editura Universităţii din Oradea, apare romanul în 2 volume În umbra deasă a realităţii; articole, recenzii, interviuri, proză scurtă, traduceri din limba engleză în mai multe reviste din ţară (Familia, Vatra, Tribuna, Observator cultural, Orizont, Ziarul de duminică, Dilema, Prăvălia culturală, Luceafărul, Flacăra, Lettre Internationale, Respiro etc.) şi străinătate (Taj Mahal Review, Double Dare Press, Distant Worlds, Muse Apprentice Guild, SFFWorld etc.); tradus în jur de 50 de cărţi din limba engleză, apărute la editurile Aquila ’93, Millennium Press, Tritonic, Nemira, RAO, Polirom, Humanitas, Curtea Veche, All, Art, Trei. A fost redactor de carte la editura Curtea Veche. A fost editor-colaborator la revista FLACĂRA. A condus în intervalul 2003-2004 revista electronică IMAGIKON cu apariţie în limba engleză. Între 2010 şi 2012, a fost redactor-şef al revistei on-line SUSPANS. Din 2003, este redactor la revista de cultură FAMILIA. Din 2012, este editor al REVISTEI DE SUSPANS.

8 Comments

  1. Foarte frumoasa recenzie, dar lipseste la ea ceva foarte important: cartea insasi!. Mai ales ca citesc: „Cele doua volume aparute pina acum…”!

    • Cartea nu lipseşte, cum să lipsească? Sunt două din cinci, format mare, 750 de pagini în total. E o muncă titanică în spatele unui astfel de proiect. Vor veni şi continuările, nu mă îndoiesc, but these things take time.

  2. Intrebam de „cartea” la modul real, aceea pe care o cumperi din librarie sau o comanzi pe net! Aceea nu stiu unde este! Chiar vreau sa o cumpar si sa o citesc. Pina atunci nu pot decit sa te cred pe cuvint!

  3. Mircea, sa stii ca Enciclopedia Horror nu apare pe site-ul editurii, iar la rubrica Autori, Florin-Mircea Tudor apare doar cu titlul „Dictionar horror” (epuizat). Si pe mine ma intereseaza aceata enciclopedie, dar… ia-o de unde nu-i!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *