Un vampir pe sfoară-ntinsă (Sergiu Someșan, Vampirul de pe strada Sforii)

VampirulStradaSforiiSergiu Someșan – Vampirul de pe Strada Sforii
Editura Datagroup, Timișoara, 2016
213 pagini

 

Strada Sforii este una dintre cele mai înguste străzi din lume, flancată, pe cea mai mare parte a lungimii ei de aproximativ 83 de metri, de calcanele unor clădiri înalte, vechi de sute de ani. Geamurile care dau înspre ea se deschid rareori, iar soarele abia atinge, ici-colo, pavajul din piatră cubică. În timpul zilei, mulți oameni o folosesc ca scurtătură între Strada Cerbului și Poarta Șchei. Noaptea însă, mai cu seamă la orele târzii, în ciuda felinarelor aprinse, trecătorii sunt răzleți, iar locul – pustiu și neliniștitor.

Nu o dată m-am gândit, în vreme ce parcurgeam acestă bucată de drum, că, așa cum este ea, izolată și fără prea mulți martori, criminalii ar găsi-o perfectă pentru scopurile lor oribile. Și iată că așteptările nu mi-au fost înșelate – pe această stradă chiar au avut loc crime. Nu una, ci trei.
Din fericire, doar în romanul „Vampirul de pe Strada Sforii”.

Într-o dimineață, în timp ce traversează Strada Sforii pentru a se duce la școală, două fetițe și un băiețel descoperă cadavrul unei tinere. Copiii alertează poliția, începe investigația care scoate la iveală o crimă ritualică, aparent comisă de un vampir, însă dovezile sunt insuficiente pentru a identifica făptașul. O altă omucidere are loc în scurt timp, tot pe strada Sforii, de astă dată în plină zi. Cazul pare să se înfunde, iar criminalul să se îndepărteze tot mai mult mâna necruțătoare a legii, dar tocmai atunci își fac apariția doi detectivi bucureșteni care aduc un suflu nou anchetei. Vor reuși ei să împiedice o a treia crimă? La întrebarea aceasta veți găsi răspunsul citind cartea.

„Vampirul de pe Strada Sforii” este primul roman polițist al lui Sergiu Someșan, un scriitor de literatură SF&F. Cu toate acestea, nu am avut nicio clipă senzația că lecturez un text în care autorul experimentează un alt gen literar. Dimpotrivă, narațiunea este alertă, incitantă și tocmai de aceea se cere a fi parcursă într-o singură sesiune de lectură. Ce-i drept, la această impresie contribuie și redactarea îngrijită, lipsită de acele greșeli enervante care distrag atenția de la text.

Scriitura este simplă, concisă, neintruzivă, ceea ce oferă fluiditate narațiunii și, totodată, contribuie la dozarea eficientă a suspansului. Totuși, personajele sunt create doar din tușe mono-crome, astfel că nu am avut ocazia să empatizez cu vreunul dintre ele. Singurele care se individualizează sunt Pisica și Malamutul, în principal datorită opoziției dintre cele două animale cărora le seamănă, opoziție pe care Sergiu Someșan a exploatat-o din plin pentru a contura relațiile dintre cele două personaje. Dar și pentru că metodele prin care cei doi detectivi rezolvă cazurile pe care le au în lucru sunt destul de specifice.

Pentru că sunt adepta ițelor încurcate, mi-ar fi plăcut un fir narativ secundar care să se întrepătrundă cu cel al investigației și, totodată, să contribuie la conturarea mult mai profundă a personajelor principale.
Desigur, acesta este un deziderat personal și, din fericire, el nu m-a împiedicat să mă bucur de „Vampirul de pe Strada Sforii”, de la prima până la ultima pagină. Ceea ce vă doresc și vouă.

Despre Cezarina Nicolae

Cezarina Nicolae a scris 54 articole în Revista de suspans.

Cezarina este autoare de proză fantastică (sub pseudonimul Cezarina Anghilac), prezentă în mai multe reviste online. Una dintre povestirile ei se regăsește în antologia Best of Mystery & Horror #1. A urmat cursurile celei de-a doua ediții a Atelierului de scriere creativă SF&F, iar din noiembrie 2015 are în grijă sumarul Revistei de suspans. De două ori pe lună moderează ateliere creative la Clubul Scriitoarelor și participă la cenaclul literar al Secției 14.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *